​Motivaţii Biblice pentru implicarea în misiune

O problemă frecventă în slujirea misionară este lipsa implicării credincioşilor într-o lucrare în mod constant. Textul biblic din 2 Corinteni 8:16-19 conţine adevărul despre cei care slujesc în lucrarea misionară, şi anume că Dumnezeu a pus în inimă râvna pentru această lucrare. Textul vorbeşte despre cazul lui Tit, dar, cu toate acestea, apostolul Pavel menţionează că acesta a avut nevoie şi de îndemnurile altora pentru ca mai apoi să meargă de bună voie în slujire. Nădăjduiesc ca aceste rânduri să fie îndemnul care să urnească credincioşii în lucrarea de misiune şi să înflăcăreze pe cei care deja sunt implicaţi. Există cel puţin cinci motivaţii biblice pentru implicarea în misiune:

• Cinstirea Numelui lui Dumnezeu este primul motiv pe care doresc şi se cuvine să-l menţionez. Apostolul Petru, unul dintre ucenicii plini de râvnă pentru misiune, ne îndreaptă atenţia spre adevărul amintit: „Dacă vorbeşte cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujeşte cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu: pentru ca în toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu prin Isus Hristos, a căruia este slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.” (1 Petru 4:11). John Piper, autorul cărţii “Să se bucure popoarele”, tratează această temă mai pe larg într-un mod înălţător, iar printre altele, aminteşte de faptul că Însuşi Cristos a venit în lume de dragul gloriei lui Dumnezeu, conform textului Romani 15:8-9. Acest motiv ar fi suficient pentru a ne căuta deja locul şi modul în care Dumnezeu vrea să ne implicăm în lucrarea de misiune. Totuşi, sunt foarte importante şi următoarele motive.
• Comanda dată de Dumnezeu către credincioşii Săi reprezintă al doilea motiv biblic pentru implicarea în misiune. Pasajele reprezentative sunt: Matei 28:18-20, Marcu 16:15-16, Luca 24:47-49, Ioan 20:21 şi Faptele Apostolilor 1:8. Cel mai cunoscut dintre aceste pasaje menţionează că “Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: "Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului." Amin.” (Matei 28:18-20). Aceste texte conţin mandatul dat Bisericii de către Însăşi Căpetenia ei. Întrucât comanda nu se comentează ci se execută, ne îndreptăm atenţia spre următoarele motive.
• Compasiunea faţă de oameni este cel de-al treilea motiv care merită menţionat în acest îndemn la slujirea misionară. Domnul Isus a avut milă de gloatele risipite (Matei 9:36), iar inima apostolului Pavel este caracterizată de aceeaşi compasiune (Rom. 9:1-3). Iuda, fratele de trup al Domnului Isus, îndeamnă la un echilibru sentimental când e vorba de câştigarea sufletelor, cu alte cuvinte plini de râvnă dar cu înţelepciune (Iuda 22-23). Pilda Samariteanului milostiv din Luca 10, descrie compasiunea pentru aproapele nostru. Împărtăşirea comorii pe care am primit-o gratuit este dovada unei compasiuni pentru cei necredincioşi. Acesta este un motiv frumos şi măreţ pentru slujirea misionară.
• Confortul sufletesc personal sau bucuria, mulţumirea, satisfacţia slujirii şi chiar a câştigării unor oameni pentru Domnul. Întoarcerea ucenicilor din misiune este caracterizată de o mare bucurie conform Luca 10:17. Nimic nu se compară cu experienţele frumoase şi aventuroase din lucrarea de misiune. Se zidesc relaţii, se cultivă amintiri, dar cel mai important, ne creşte spiritual şi ne apropie de Domnul. Împărtăşirea Evangheliei pe străzile unei localităţi, dăruirea unei Biblii în compartimentul de tren, lauda prin cântare adusă lui Dumnezeu într-un parc, împărtăşirea mărturiei personale, intervenţia lui Dumnezeu ca răspuns la o rugăciune, rugăciunile fierbinţi pentru mântuirea celor pierduţi, contribuirea financiară la un proiect de misiune, toate acestea înseamnă „durerile naşterii” care aduc bucuria şi satisfacţia slujirii în misiune.
• Cununa făgăduită de Dumnezeu acelora care L-au slujit cu credincioşie reprezintă cel de-al cincilea motiv şi în acelaşi timp ultimul dintre cele menţionate în acest îndemn. Pasajele din 1 Corinteni 3:10-15, 9:24-27; 2 Ioan 8; Apoc. 2:10; 3:11 descriu clar cununa promisă ca răsplată pentru slujirea depusă de credincioşi. Chiar ultima pagină a Scripturii conţine o astfel de promisiune „Iată, Eu vin curând şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui” (Apoc. 22:12).

O scurtă recapitulare: Dumnezeu pune în inimă râvna pentru slujire, Scriptura motivează la această slujire (prin cel puţin cinci aspecte enumerate deja) şi prin îndemnul unor credincioşi sau lucrători. Dacă acestea nu sunt de ajuns probabil singurul lucru care mai poate urni implicarea unei inimi în slujire este „peştele lui Iona”. În speranţa că nu va fi nevoie de o astfel de metodă aşteptăm în sfârşit să reprezentaţi răspunsul la rugăciunea „Scoate Doamne lucrători la seceriş”. Amin.

Pastor Emanuel Jurcoi